Pentru a accesa fondurile din PNRR, România are obligația de a se alinia la politicile europene de mediu şi de implementare a principiilor economiei circulare. În acest sens, Guvernul a elaborat un Plan de acțiune şi o Strategie privind economia circulară, dar succesul implementării acestora ţine și de autoritățile publice locale. Despre toate acestea am vorbit cu Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului României. Acest interviu a fost publicat în ediţia cu numărul 11 a ziarului Tribuna Verde^*•

Tribuna Verde: Cât de importantă este pentru Guvernul României implementarea la nivel local a principiilor economiei circulare?

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului: Extrem de importantă! De aceea, în septembrie 2023, Guvernul României a aprobat Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei privind economia circulară a României, un plan care cuprinde o serie de măsuri și acțiuni, multe dintre ele cu termen de implementare până la sfârșitul trimestrului doi al anului 2026. Strategia și Planul național de acțiune pentru economia circulară sunt jaloane esențiale de a căror îndeplinire depinde finanțarea componentei C3 – Managementul Deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acest Plan de acțiune este structurat pe 10 sectoare prioritare, 9 dintre ele sunt domenii identificate ca fiind prioritare, iar unul dintre sectoare este transversal, asigurându-se astfel și formarea și educarea forței de muncă, consolidarea capacității instituționale a autorităților publice centrale și locale, digitalizarea și, nu în ultimul rând, facilitarea dezvoltării cercetării și inovării. Iar printre autoritățile centrale care și-au asumat coordonarea implementării acțiunilor se numără Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Educației, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile și ai instituțiilor de finanțare.

Unele dintre ministere au mai multe domenii, altele mai puține, dar Ministerul Mediului coordonează cele mai multe domenii: apă, deșeuri, alimente și băuturi. Iar aici vorbim nu despre produsul în sine, ci despre modul în care el trebuie gestionat astfel încât să prevenim generarea deșeurilor, iar dacă totuși acestea se generează, să le gestionăm cu un minim impact asupra mediului, dar și cu posibilitatea întoarcerii în economie a resurselor de materii secundare rezultate din reciclarea deșeurilor.

Tribuna Verde: Cine sunt cei responsabili pentru implementarea proiectelor de economie circulară?

Mihaela Frăsineanu: Multe dintre proiectele de economie circulară trebuie implementate și de autoritățile publice locale. Guvernul României, doar coordonează implementarea acestor proiecte de la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Probabil mulți dintre primari, mulți dintre președinții de Consilii județene, mulți dintre prefecți nu au foarte multe informații despre acest plan de acțiune și nu știu că măsurile acestea trebuie implementate cât mai curând.

De aceea am decis să organizăm o serie de 10 conferințe regionale, un efort strategic pentru promovarea şi implementarea economiei circulare în România, dorindu-ne ca aceste conferințe să ne dea posibilitatea să aducem la aceeași masă de discuții atât autoritățile publice locale, cât și mediul de afaceri și mediul academic. Foarte important este că la acele conferințe participă și instituțiile de finanțare, instituțiile bancare românești și internaționale, autorități centrale de finanțare, care își doresc foarte mult să finanțeze, prin intermediul granturilor sau cu dobânzi destul de mici, credite pentru proiecte de economie circulară și nu numai.

Invităm și Banca Europeană de Investiții, IFCU, instrumentul de finanțare al Băncii Mondiale, BERD, adică exact acele instituții financiare care pot să asigure atât asistență tehnică autorităților locale, foarte importantă în pregătirea proiectelor, cât și sursele de finanțare, pentru că știm foarte bine că bugetele locale nu dau posibilitatea dezvoltării unor astfel de proiecte. Partea de contribuție, dacă vorbim de fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene, nu poate fi de multe ori asigurată de autoritățile locale, iar prezența acestor instituții de finanțare este extrem de importantă. Pe de altă parte, ei au și o experiență, atât la nivel național cât și european, în implementarea de proiecte de succes. Deci chiar ne ajută.

Tribuna Verde: Când au început aceste conferințe regionale privind economia circulară?

Mihaela Frăsineanu: Seria de conferințe a demarat în data de 1 aprilie 2024 la Brașov, unde am adus la aceeași masă actori esențiali pentru ecosistemul circular din județele Brașov, Mureș, Covasna şi Harghita. A doua conferință a avut loc în data de 22 aprilie 2024 la Camera de Comerț și Industrie Iași, iar a treia Conferință regională dedicată promovării economiei circulare a avut loc în data de 9 mai 2024, la Centrul de Afaceri Năvodari.

Aceste trei evenimente reprezintă momente cheie în cadrul seriei de 10 conferințe organizate de Cancelaria Prim-Ministrului pe tema promovării economiei circulare, pentru că astfel participanții au avut ocazia să exploreze și să analizeze modalități de implementare în regiunea lor a principiilor și proiectelor de economie circulară, transformând provocările în oportunități reale de dezvoltare durabilă. Până la sfârșitul anului vrem să mai organizăm conferințe la Suceava, la Ploiești, Craiova, Cluj, Timișoara, Brăila și București, să identificăm nevoia de transmitere a informațiilor, nevoia de dialog și colaborare în parteneriate public-private, nevoia de proiecte în domeniul circularității și, de ce nu, necesitatea de diseminare a exemplelor de bune practici.

Tribuna Verde: Cum apreciați rezultatele acestor prime trei conferințe?

Mihaela Frăsineanu: Rezultatul acestora şi feedback-ul primit din partea participanților au fost foarte bune. Pentru că nu au fost conferințe tipice, au fost discuții deschise despre nevoile noastre de la nivel central de îndeplinire a jaloanelor din PNRR şi nevoile autorităților locale, care sunt foarte concrete. Ceea ce am descoperit cu oarecare surprindere este că stăm destul de prost pe partea de raportare. Pentru că noi raportăm Comisiei Europene că suntem doar la 1% în ceea ce privește economia circulară și eficiența resurselor, când de fapt stăm mai bine de atât.

Tribuna Verde: Ce proiecte ar trebui să îi intereseze în mod special pe primari?

Mihaela Frăsineanu: În primul rând ar trebui să îi intereseze componenta C3 – Managementul deșeurilor, pe care ne-am asumat că o implementăm într-o perioadă destul de scurtă de timp. Vorbim de infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor și de digitalizare a acestui proces. Autoritățile locale trebuie să se concentreze în prezent pe colectarea deșeurilor biodegradabile, a deșeurilor textile, a echipamentelor electrice și electronice, uleiurilor uzate, mobilierului uzat, a deșeurilor din construcții şi demolări și așa mai departe. Deja mulți primari au aplicat pentru finanțare pe partea de management al deșeurilor, dar mai sunt unii, destul de mulți, care încă mai caută terenuri pentru a instala infrastructuri de colectare.

Și în domeniul apei și apei uzate am observat un real interes din partea aleșilor locali, în primul rând asigurarea accesului populației la apă de calitate și la servicii de colectare și tratare a apei uzate. De aceea, alimentarea cu apă potabilă prin proiectele finanțate din PNRR este foarte importantă, dar şi cele de epurare a apei uzate generată atât de populație, cât și de industrie şi reintroducerea ei în circuit, ceea ce dă posibilitatea folosirii acestei ape pentru alte nevoi, pentru irigație, curățarea străzilor, spălătorii auto și în alte domenii.

Multe dintre localitățile din zonele rurale sau orașele mici au ferme de creștere a animalelor. În plus, şi cetățenii cresc păsări și animale. Astfel, este important ca în fiecare localitate să existe cel puțin un spațiu în care să poată fi depozitat, în condiții de siguranță, gunoiul de grajd, gunoi care în anumite condiții poate să devină un foarte important îngrășământ natural pe care oamenii pot să-l folosească pe terenurile agricole, reducând astfel și cantitatea de îngrășăminte chimice pe care le folosesc.

Dacă ne referim la echipamente electrice și electronice, constatăm că multe dintre localitățile din România au instituții de învățământ tehnologic, licee sau școli profesionale. Iar nevoia de profesionalizare și de păstrare a forței de muncă formată la nivel local credem că trebuie susținută prin posibilitatea de încheiere a unor parteneriate public-private, între instituția de învățământ, primărie și un operator economic privat, eventual un producător, care poate să înființeze centre de reparații pentru echipamentele electrice și electrice uzate.

Știm foarte bine că Directiva europeană nou adoptată dă cetățenilor dreptul la reparare. Nu toată lumea își permite să-și cumpere un echipament nou și câteodată nici măcar nu merită să-şi cumpere un echipament nou, atâta timp cât cel vechi poate fi reparat. În felul acesta îți poți crește gradul de ocupare a forței de muncă și stabilizezi în localitatea respectivă, în principal, populația tânără.

Tribuna Verde: Cum pot afla primarii ce posibilități de finanțare au la îndemână?

Mihaela Frăsineanu: Informarea și educarea sunt prioritare pentru a implementa cu succes acest Plan de acțiune, iar aici avem mai multe direcții pe care acționăm. În primul rând, Ministerul Educației și-a asumat partea de educare și conștientizare. Eu sper că această conștientizare va fi într-adevăr canalizată către cei care urmează o formă sau alta de învățământ, însă rolul foarte important îl va avea Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ce are în coordonare, nu în subordine, autoritățile publice locale și care poate face această diseminare a informațiilor prin intermediul structurilor asociative ale localităților.

Și instituțiile de finanțare pot să meargă în teritoriul și să ia legătura cu primarii. Important este ca oamenii să înțeleagă că acestea sunt niște posibilități reale pentru a-și dezvolta localitățile şi pentru a eficientiza resursele de orice fel. Din păcate, legislația vine peste noi cu din ce în ce mai multe obligații, mai ales pentru autoritățile publice locale.

Un rol foarte important îl are și Comitetul pentru coordonarea implementării Planului de acțiune de la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, pe care eu îl coordonez. Acesta este de fapt şi scopul conferințelor pe care am început să le organizăm, deoarece este foarte importantă diseminarea informației. Iar Tribuna Verde, publicație pe care voi o puneți gratuit la dispoziția autorităților publice locale, este foarte importantă în tot acest demers.•