România are mari probleme în gestionarea deşeurilor municipale. Sistemele de Management Integrat nu sunt decât în mică parte funcţionale, colectarea separată este la nivel naţional aproape inexistentă, iar procentul de reciclare a deşeurilor nu depăşeşte 13% ceea ce ne menţine pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Despre cauzele care stau la baza acestei situaţii, dar şi despre soluţiile prin care se pot rezolva aceste probleme, am vorbit cu Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.● ecologic

ecologic: Vă rog să vă faceţi o prezentare pentru cititorii Revistei Ecologic.

Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu: Sunt comisarul general Gărzii Naționale de Mediu şi sunt în al şaisprezecelea an de activitate în cadrul instituției. Am intrat pe porțile acestei instituții pe 23 iulie 2009, când aveam 23 de ani. Sunt născut şi crescut în București, am început activitatea în administrația publică la 19 ani, în 2006, la Primăria Sectorului 3. Am fost cel mai tânăr șef de birou cred că din istoria primăriei, aveam 21 de ani când coordonam biroul de ridicări a autovehiculelor abandonate. Coordonam acest departament și am avut chiar niște rezultate foarte bune. În perioada aceea a crescut de 4 ori numărul de mașini ridicate.

Garda de Mediu era o poveste foarte interesantă, atunci comisarii GNM aveau o aură în jurul lor, mai ales într-o perioadă în care protecția mediului nu era un subiect atât de monden cum este astăzi, când de câteva ori pe zi vorbim de sustenabilitate, economie circulară, reciclare, reutilizare și așa mai departe.

În cadrul Gărzii Naționale de Mediu am ocupat mai multe funcţii, o mare parte a activității mele s-a desfășurat în cadrul Comisariatului Municipiului București, unde începând cu anul 2013 am fost locțiitor al comisarului șef timp de șapte ani, indiferent de cine a fost comisar șef. Patru comisari șefi au fost la București, dar adjunctul nu s-a schimbat niciodată. Din 2013 până în 2021 am fost vicepreședintele Sindicatului Național Gărzii de Mediu.

ecologic: Aţi fost la un moment dat şi secretar de stat în minister?

Andrei Corlan: Da, în 2021 am fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor unde am avut în coordonare atât Garda de Mediu, Agenția Naţională de Protecţie a Mediului, cât şi o serie de direcții din cadrul Ministerului.

Dragostea pentru Garda de Mediu mi-am păstrat-o și, în perioada cât am fost în minister, am făcut eforturi fantastice susţinând în comisiile parlamentare necesitatea salarizării echitabile a angajaţilor GNM. În perioada respectivă un comisar superior, cea mai înaltă gradație, încasa undeva la 3.800 lei net pe lună, în condițiile în care sancțiunile noastre pornesc de la 10.000 lei, cu derogare ajung la 500.000 lei, şi în care sistăm activități. Un comisar are o putere foarte mare dată de legislația în domeniu și ar trebui remunerat ca atare pentru că vorbim de verticalitate și este greu să-i ceri cuiva pe care îl remunerez cu 3.800 lei să facă performanță în inspecție și control.

Acum un comisar superior încasează 7.400 lei net, practic s-au dublat salariile, şi mă bucur că am pus şi eu umărul la această schimbare, considerând însă că acest lucru ar fi trebuit să se întâmple de mai mult timp.

Când am fost numit în funcția de comisar general al GNM, pe 31 mai 2023, am avut prima mea ședință cu colegii mei în calitatea de conducător al instituției și le-am spus că de obicei, orice demnitar când vine într-o funcție, căută să-și formeze o echipă. În cazul meu echipa deja mă aștepta. Este și o postură îngrată, uneori. Faptul că mă cunosc de atâta timp, faptul că am relații de prietenie cu majoritatea dintre ei, că trebuie să fiu și popă și drac pentru ei, uneori este complicat. Tot în primele mele interacțiuni cu conducerea tehnică a instituției le-am spus că eu am un proiect vis-a-vis de Garda de Mediu, de corectare a percepției publicului faţă de instituție.

Prin promovarea agresivă din ultimul an şi jumate, cred că am reușit totuși să fim mai vizibili în spațiul public mai mult decât până acum.

ecologic: Ce rezultate aţi înregistrat în primele şase luni de mandat?

Andrei Corlan: În primul rând am reușit să închegăm o echipă unită. Rezultatele Gărzii de Mediu în primele mele șase luni de mandat, adică Semestrul 2 din 2023 raportat la Semestrul 1 din 2023, au relevat o creștere a activității: 51% mai multe controle, 75% mai multe amenzi, 100% valoarea crescută a amenziilor, 90% din amenzi fiind încasate.

Acesta nu este un merit al meu, este un merit al colectivului și am reușit acest lucru prin faptul că evident, deşi deciziile instituției sunt ale mele și mi le asum, procesul decizional este un proces la care participă toată conducerea tehnică a instituției. Atunci când luăm o decizie, când stabilim o politică instituțională, o strategie, totul vine în urma unei discuţii în echipă, o discuție colectivă în care fiecare își spune părerea.

E o sintagmă pe care o folosesc eu și care este bine primită, mai ales de colegii care au experiență în domeniu, eu le spun comisarii mesei rotunde, pentru că fiecare nu numai că are dreptul la opinie, dar această opinie este şi luată în seamă.

ecologic: Pot acoperi comisarii Gărzii de Mediu domeniul de activitate al instituţiei?

Andrei Corlan: Activitatea Gărzii Naționale de Mediu este una foarte complexă. În România sunt aproximativ 70.000 de activități cu impact asupra mediului, fără să mai punem la socoteală presiunea din punctele de frontieră a deșeurilor care vin din afară, unitățile administrativ-teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, subiecte care ne ocupă destul de mult timp. Noi abordăm această problematică cu doar 460 de comisari la nivel național, ceea este puțin.

Media județeană este de 10 comisari pe comisariat. În acest sens, am venit cu o solicitare către Ministerul Mediului, care mă bucur că mi-a fost aprobată, și a fost inițiat un memorandum pentru adăugare a 150 de comisari la efectivele Gărzii Naționale de Mediu. Chiar și așa instituția publică nu va avea tot personalul necesar pentru a desfășura într-un mod confortabil activitatea, dar creşterea numărului de comisari va fi una de real ajutor.

Garda de Mediu este compusă din oameni cu foarte mare experiență. Directorii de astăzi sunt oameni care m-au format profesional și pe mine atunci când am venit în instituție. Tocmai de aceea pentru mulți dintre cei care fac Garda de Mediu o instituţie eficientă se apropie vârsta pensionării şi țin foarte mult să reușim să operăm aceste angajări înainte ca acești oameni să iasă la pensie, ca să putem astfel să asigurăm o tranziție corectă.

Toți acești 150 de comisari sunt în gradul de asistenți și debutanți pentru că dorim să vină oameni tineri. Mai mult decât atât, eu ţin ca acești noi comisari care vor veni, și am încredere că vor veni, să fie absolvenți de facultăți de profil, facultăți de mediu, facultăți de inginerie a mediului, protecție a mediului, de hidrotehnică, adică oameni care să poată pună în practică aici ceea au învăţat în facultate. Și vreau să fie absolvenți de facultăți de profil pentru ca această creștere să nu fie doar una cantitativă, ci în primul rând una calitativă. Probabil că nu toţi cei 150 vor sta 10 ani în instituție, dar din 150 am încredere că 100 tot vor rămâne și, poate, unul dintre ei va fi comisarul general de mâine.

Și îmi doresc tineri pentru că vreau oameni care să se formeze în această instituție așa cum mi s-a întâmplat și mie. Chiar le spuneam studenților de Universitatea Științe Agronomice și Medicină Veterinară, unde am avut onoarea să deschid anul universitar, că eu am venit în Garda de Mediu la 23 de ani ca și comisar debutant și am parcurs toate etapele pentru a ajunge conducătorulinstituției.Adică sunt o dovadă vie că dacă îți dorești ceva, chiar se poate.

ecologic: Care este după părerea dumneavoastră cea mai mare problemă de mediu a României?

Andrei Corlan GNM: Eu consider că avem probleme cu toți factorii de mediu, dar cred că este mai mult decât evident că managementul deșeurilor este problema principală a României. Fie că vorbim de deșeuri abandonate în locuri nepermise, fie că vorbim de reciclare și procesul de reciclare, fie că vorbim de presiunea crescută la graniță, managementul deșeurilor este o problemă spinoasă.

ecologic: Şi care credeţi că este cauza principală a acestei probleme?

Andrei Corlan: Inițial principala cauză a fost aceea că România era totuși o țară tânără în ceea ce înseamnă conștiința ecologică. Pentru că aceste subiecte care au devenit acum cotidiene au apărut în conștiința românească de doar 5-6 ani. Amintiţi-vă că acum 10 ani, de exemplu, nu vorbeam chiar toată ziua-bună ziua de protecția mediului, abia din 2015-2016 am început să conștientizăm importanţa acestui subiect.

Trebuie să luăm în calcul şi că atunci când noi am semnat tratatul de aderare în 2005, capitolul 22, protecția mediului, noi ne-am asumat o sumedenie de lucruri fără a fi realmente pregătiți pentru acele lucruri. Noi am transpus directivele în legislația națională în perioada aceea, dar când ne-am asumat niște obiective și niște ținte naționale în fața Uniunii Europene, ne-am asumat acele lucruri fără a avea o infrastructură performantă care să ne perimită atingerea acestor ținte și mai mult decât atât ne-am asumat aceste lucruri fără a deține resursa financiară de a construi acea infrastructură.

Acestea ne-au dus la rezultatele mediocre în privinţa ţintelor de reciclare, care ştim cu toții că sunt undeva la 12-13%, ceea înseamnă foarte, foarte puțin. Vestea bună este că acum a apărut şi resursa financiară. Avem acest plan de redresare şi reziliență, unde sunt aproape 4 miliarde de lei alocați protecției mediului, din care 1,3 miliarde managementului deșeurilor.

Sper ca toate centrele de aport voluntar şi de management integrat ale deșeurilor să fie construite, pentru că atunci când ele vor fi gata, vor dispărea şi scuzele primarilor. Acum orice primar când este sancționat de Garda de Mediu spune că nu are unde să ducă gunoiul sau că nu are bani pentru a construi un loc pentru deşeuri. Acum toate aceste probleme au o rezolvare.

ecologic: Am înțeles, există o vină a cetățeanului, există o vină a noastră ca țară că nu am fost pregătiți, dar există și grupuri de interese în această zonă care ne ţin pe loc?

Andrei Ciorlan: Cu siguranță da. În orice afacere în care se regăsesc bani, întotdeauna există grupuri care vor să speculeze aceste lucruri.

Vorbeam de una dintre probleme, abandonările necontrolate de deșeuri. Anul trecut, Garda de Mediu a avut cel mai amplu plan de control la UAT-uri, care a verificat țintele de reciclare, care a verificat gradul de salubrizare şi dacă se implementează prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Pentru că abordarea, după mine, a fost până acum una oarecum greşită, în ceea ce priveşte inspecţia şi controlul. Cum făceam până acum? Mergeam în localitatea X, constatam că sunt gunoaie, aplicam sancțiunea, dădeam măsura și așa mai departe. Dar fenomenul în sine nu dispărea în felul acesta. Dacă nu mergi mai departe pe trasabilitatea deșeului, astfel încât să oprești, să fracturezi anumite circuite, în aşa fel încât deșeul să nu ajungă în final pe câmp, nu ai rezultate.

Acum avem un raport, avem date statistice din teren acumulate în controalele efectuate şi am prezentat acest raport în ședința cu conducerea Ministerului Mediului şi cu cea a Agenției Naționale de Protecție a Mediului. Pentru că, de exemplu, vedem că sunt unele date care ne-au fost raportate, ce nu au cum să fie acoperite de adevăr. Exact acolo unde avem aceste raportări, acolo ne concentrăm anul acesta. Pentru că avem, iarăși, un plan și mai amplu de control pe subiectul acesta, unde controlăm Consiliile Județene, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, UAT-urile şi salubriștii.

ecologic: Există anumite zone critice în țară unde aţi întâlnit cele mai mari probleme?

Andrei Corlan: Zona cu cele mai mari probleme este evident în sudul țării. În zona rurală întâmpină cele mai mari provocări pe domeniul acesta. Dacă vorbim de aglomerări urbane, dialogul despre protecția mediului a devenit cotidian şi s-a îmbunătățit simțitor gradul de reciclare pe zona urbană. Dar revenind la abandonările de deșeuri, am avut într-un județ o întâlnire cu primarii care se plângeau că au fost prea aspru sancționați de Garda de Mediu, pentru că acel plan de control de anul trecut, despre care vă spuneam, s-a soldat cu amenzi de 16 milioane lei, cele mai mari amenzi date vreodată UAT-urilor de Garda de Mediu.

ecologic: Şi le-au plătit?

Andrei Corlan: Da, le-au plătit. Am avut o discuție cu primarii și le-am explicat că scopul unui control de mediu nu este sancţiunea contravenţională, care este doar o consecință. Scopul este remedierea situației. Mai mult, sumele acestea pe care noi le-am aplicat sunt amenzi date de o instituție de stat, altor instituții de stat. Așa că rezultatul nu ne încălzește nici pe noi şi nici pe cetățean, mai ales că acele sume pot să fie direcționate în ecologizarea acelor zone sau în alte investiţii în programe de mediu. Era câte un primar care ne spunea de exemplu că pe un anumit amplasament sunt gunoaie de 20 de ani, ce să facă el, care este primar de doi ani sau de un an.

Și am zis, ok. Dacă dumneavoastră, vis-a-vis de amplasamentele respective, veniți cu un calendar de lucrări asumat pe 4 ani, cât durează un mandat de primar, și constatăm o evoluție pozitivă a acelei suprafeţe, vedem că mai scad cantitățile, că le ecologizați, eu pot să vă promit și pot să-mi asum treaba aceasta, că în acest caz nu vă vom mai amenda. Dar dacă vom constata că situația a rămas neschimbată sau mai grav, că acolo au apărut deșeuri proaspete evident că nu putem să vă iertăm.

ecologic: Credeţi că există în România o piaţă reală pentru materialele reciclate?

Andrei Corlan: Da, aceasta este o mare problemă, pentru că în România nu există dezvoltată o piață de desfacere pentru produsele rezultate din reciclarea deșeurilor. De exemplu, majoritatea deșeurilor pe care le vedem aruncate pe câmp sunt deșeuri de construcții.

Garda de Mediu amendează un primar, primarul se plânge că nu are buget, dar dacă ar exista o soluție tehnică o piață de desfacere, situaţia ar fi alta. În Ungaria, drumurile adiacente, arterele secundare sunt acoperite cu materiale rezultate din reciclarea deșeurilor din construcții. În regimul deșeurilor se spune că 70% din ceea ce se generează trebuie reciclat, ok, le reciclezi și cu produsul finit care ți-a ieșit din reciclare, ce faci?

Dar dacă noi am avea o legislație în sensul acesta, situaţia ar fi cu totul alta. Pentru că în acel moment ar fi o bătaie pe câmpuri, pe deșeurile de construcții abandonate, cum e acum bătaia pe ambalaje, pentru că ar fi materie primă pentru concasare. Acum, în momentul de față, singurul câștig al unui demolator din concasarea materialelor este că le folosește la aducerea la nivel a terenului pe care a făcut demolarea şi a făcut astfel o economie.

ecologic: Diferenţa majoră este că în domeniul ambalajelor funcţionează sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului, iar în domeniul materialelor de construcţii acest sistem este inexistent.

Andrei Corlan: Cu siguranță da, dar pe lângă responsabilitate, vorbim și de obligație. Eu conduc instituția care amendează nerealizarea obligațiilor, dar ca acest sistem să fie funcțional, în opinia mea trebuie să existe şi o parte de dezvoltare economică, pentru că tot vorbim mereu de Pactul Verde European, de ambițiile europene, de a fi neutri din punct de vedere climatic, de lărgirea orizontului pe noi modele de business, de business verde. Folosirea produselor rezultate din reciclare este un business verde, transformarea gunoiului de grajd în îngrăşământ organic este un business verde, producerea de biogaz din deșeurile biodegradabile este iarăși un business verde.

ecologic: Şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru atingerea acestui deziderat?

Andrei Corlan: Eu cred cu tărie că trebuie stabilite standarde de calitate pentru deșeuri. Pentru că în felul acesta dacă un deșeu este standardizat calitativ, atunci este defalcat prin alte paliere de preț. Şi atunci reciclarea profesionistă, performantă va fi încurajată fiind recompensată cu o valoare mai mare.

Dacă trebuie să vorbim despre ceea ce facem noi, țin să vă anunț că Garda de Mediu numai în ultimii trei ani a aplicat amenzi de peste 400 milioane lei. Avem întocmite aproape 810 sesizări penale, pentru că am tras concluzia că partea contravențională nu este atât de descurajantă, am început o colaborare strânsă cu instituțiile de forță pentru a susține partea penală, mai ales că avem acest departament de combatere a infracționalității de mediu la Parchetul General.

În ultimii trei ani avem amenzi de 430 milioane lei, avem 1.291 de activități sistate și 840 sesizări penale întocmite. Și dacă ne uităm la evoluție, veți vedea că 2023, fără falsă modestie, este anul în care am început eu să conduc instituția, are rezultatele cele mai bune din ultimii ani.

ecologic: Pentru că tot vorbeaţi de reciclare, care este părerea dumneavoastră despre autorizaţiile eliberate de agenţiile de mediu?

Andrei Corlan: Chiar acum avem o acțiune în desfășurare care va fi și studiul de caz pentru întâlnirea cu comisarii șefi care va avea loc în curând. Am găsit o companie care se declara reciclator şi avea autorizație de mediu în acest sens. La o analiză a autorizației, cantitățile pentru care era autorizată să le recepționeze, raportat la tehnologia de care dispunea pentru procesare, nu păreau fezabile şi pe lângă aceasta, nu mai avea nici măcar utilajele care erau descrise în autorizație.

Eu am spus și am repetat continuu că este necesară modificarea de urgenţă a legislației din domeniul gestionării deşeurilor. Am spus că avem nevoie de norme la deşeurile biodegradabile, că ne trebuie o legislație pentru bunurile second-hand şi că trebuie modificat Ordinul nr. 1798/2007, privind procedura de emitere a autorizațiilor de mediu, pentru că provocările mi se pare că sunt diferite acum față de acum 17 ani. Cred că trebuie să existe, cel puțin pe managementul deșeurilor, pentru că aceasta este problema stringentă, o corelare între capacitatea autorizată pe care o poate recepţiona un operator și tehnologia de care dispune pentru a procesa acele cantități. Ca să vă dau un exemplu, dacă în fluxul tehnologic autorizat se spune că în decurs de o lună acel operator poate procesa 1000 de tone, atunci în Capitolul 4 din autorizaţie trebuie specificat că el este autorizat să recepționeze 800 de tone. Pentru că altfel vorbim de abandonare de deșeuri.

Avem foarte multe cazuri în care pe anumite amplasamente, așa-zişi reciclatori au primit autorizație de mediu cu toate că nu aveau nicio capacitate de procesare a deșeurilor sau aveau o capacitate insuficientă. Au depozitat continuu, pentru că legea spune că deșeurile nepericuloase le poți stoca trei ani. Așa că, dacă tu în autorizație ai au avut trecută capacitatea de a recepționa 1.000 de tone pe lună, 12.000 tone pe an, respectiv 36.000 tone, atunci erai perfect legal, autorizat, să le ții în curte, dacă ai spațiu suficient. Când amplasamentele s-au umplut, și avem cazuri concrete, afacerea nu a mai fost profitabilă, iar beneficiarul afacerii a renunțat la business-ul respectiv. Administratorul societăţii era de obicei o persoană semianalfabetă, venea statul român, prinde orbu scoate-i ochii. Așa, și la final ce se întâmplă? Acele cantități trebuiau eliminate, iar acest lucru îl făcea statul, ceea ce nu este corect.

ecologic: Ce se întâmplă cu deşeurile care sunt importate în România?

Andrei Corlan: Trasabilitatea deșeurilor care vin din afară a fost o provocare importantă pentru România. Iar presiunea pe graniță s-a intensificat enorm începând cu anul 2020, când a apărut pandemia și s-au închis piețele de desfacere din Turcia și China. Atunci au apărut cele mai atractive piețe din Europa, adică România și Bulgaria, ţările cu cel mai mic preț la depozitarea deșeurilor, de aproximativ 50 euro pe tonă. Inițial acestea intrau ca deșeuri eliminabile, mascate ca deșeuri valorificabile. Atunci când eu eram secretar de stat i-am întrebat pe doi dintre foştii mei colegi de la Gardă, care se ocupă efectiv de trasabilitate pe partea de deșeuri, domnii comisari Guran și Coaje, ce ar trebui modificat ca să putem întări aceste controale.

În urma acestor discuţii am modificat HG nr. 788/2007 prin restrângerea punctelor de trecere a frontierei de la 101 la doar 21, pentru deșeuri și, atenție, pentru produse susceptibile a fi deșeuri și aici mă refer la second-hand-uri, am instituit obligativitatea ca importatorii să fie înregistrați în platforma ROAFM și din 1.060 de aşa zis reciclatori au rămas 137, am instituit obligativitatea de a anunța transporturile cu 24 de ore înainte și obligativitatea ca Garda de Mediu să fie prezentă în punctele de trecere a frontierei. Evident că fiind doar 21 de puncte de trecere am putut asigura această permanență și am reușit să creștem numărul de verificări de la aproximativ 3-4 mii de verificări pe an la 22 de mii de verificări anul trecut.

În 2023 am reușit să oprim intrarea în țară a 11 mii tone de deșeuri eliminabile, ceea ce este un succes în sine. Dacă urmărim titlurile din presă aflăm că „s-a dublat cantitatea de deșeuri care încearcă să intre în țară“. Aceasta este o știre pozitivă, pentru că s-a dublat de fapt capacitatea noastră de a-i prinde pe cei care vor să introducă în ţară aceste gunoaie.

ecologic: Există însă şi importuri de deşeuri mascate ca fiind bunuri second-hand. Cum procedaţi în aceste situaţii?

Andrei Corlan: Este un fenomen relativ nou, pentru că în domeniul infracțional sunt foarte mulți oameni creativi. Și acum, deși ele sunt mascate în bunuri secundare, fie că vorbim de textile, de vehicule scoase din uz, de DEEE, de anvelope, ele ajung să fie incendiate. Iar aceasta este o problemă reală pentru că Garda de Mediu nu are putere de control asupra produsului, iar ANPC-ul, că tot vorbim de legislație primară, controlează în baza unei Hotărâri de Guvern din 2007, care evident nu mai corespunde provocărilor actuale.

Și atunci, noi, Garda Națională de Mediu, împreună cu ANPC-ul, cu Poliția de Frontieră am organizat un grup de lucru, vă mărturisesc că am avut dialoguri constante atât cu dl Constantinescu, fostul președinte al ANPC, cât şi cu domnul Hotca, actualul președinte, care au înțeles necesitatea unei schimbări majore la controlul din punctele de trecere a frontierei, pentru că modul în care procedăm noi acum este total ineficient.

Conform legislației actuale, ANPC-ul oprește un transport de produse. Constată că acele produse sunt neconforme. Dacă sunt neconforme, nu au corespondent pe piața națională. Aceasta înseamnă că sunt deșeu. Numai că ANPC-ul nu poate să declare că un produs este deșeu. Atunci ne cheamă pe noi. Noi trebuie să venim împreună cu ei, pentru că ei sigilează acele transporturi și trebuie să și rupă sigilul, pentru că este ilegal să îl rupem noi. Atunci noi validăm constatarea lor și spunem că este deșeu și îl trimitem în țara de proveniență.

Ce înseamnă asta? Două instituții folosesc același fond de timp pentru o singură problemă, iar asta ne face de două ori mai ineficienți.

ecologic: Ce noutăţi aduce proiectul de Ordonanţă de Urgenţă?

Andrei Corlan: În primul rând, ea stabilește obligații de trasabilitate pentru produsele second-hand, așa cum avem pentru deșeuri. Și se introduce în platforma ROAFM, deja existentă, platforma ROSH, gestionată tot de Administrația Fondului pentru Mediu. Atunci când tu vrei să aduce bunuri second-hand în țară, ok, le aduci, eşti destinatar, eşti înregistrat pe acea platformă, se anunță transportul cu 24 de ore înainte sau 48 de ore, dacă va fi forma pe care o doresc cei de la ANPC, și atunci dacă de la tine pleacă la vânzare, ea pleacă cu aviz de însoțire a mărfii, iar dacă o parte dintre ele s-au deteriorat în timpul transportului, pleacă la valorificare.

Se introduce definiția bunului folosit, care în momentul de față nu există în România. Un bun folosit este un bun care prezintă semne de uzură, dar poate fi utilizat în aceleași condiții cum a fost proiectat. Adică un telefon, deşi are zgârieturi, poate fi un bun folosit pentru că funcționează. Dacă nu funcționează și chiar dacă este intact, este un deșeu pregătit pentru reutilizare.

ecologic: În același timp, Comisia Europeană încurajează refolosirea, repararea şi reutilizarea produselor. Nu apare astfel o problemă?

Andrei Corlan: Corect! Și noi încurajăm repararea şi reutilizarea. Nu avem o problemă cu acest lucru, problema pe care o avem este că ce au ei de aruncat, aruncă la noi în ţară. E simplu, dacă acel aparat funcţionează îl poţi aduce la noi în ţară pentru reutilizare, dacă nu funcţionează, nu.

Se mai introduce definiția produsului neconform și capacitatea ANPC-ului de a dispune interdicția de intrare în ţară pentru acel produs.

Adică ceea ce se întâmplă acum, unde noi trebuie să participăm împreună cu ANPC, de acum încolo ei o vor putea face solitar. În felul acesta se defalchează lucrurile: Garda de Mediu se va ocupa cu deșeuri, cum este normal, iar ANPC-ul se va ocupa cu produse, cum iarăși este perfect normal. Sperăm ca această ordonanţă de urgență, care este deja este în circuitul de avizare la Guvern, să iasă cât de curând. În al doilea rând, avem mare nevoie de schimbarea legislației în domeniul emiterii autorizațiilor de mediu. Abia atunci aceste vulnerabilități legislative, care sunt speculate în momentul de față, vor dispărea.

ecologic: Au şi alte scopuri toate aceste controale, cum ar fi stabilirea unor eventuale strategii de combatere a infracţionalităţii din domeniu?

Andrei Corlan: Da, pentru că această instituţie, Garda de Mediu a făcut mult mai mult până acum, pentru că din punctul meu de vedere, dacă doar dai o amendă, dacă doar sistezi o activitate, nu este suficient. Noi am făcut mai mult, am coroborat concluziile din controale și am făcut rapoarte de activitate pe care le-am înaintat Ministerului Mediului în care am arătat vulnerabilitățile legislative care sunt speculate și am indicat exact ceea ce credem noi că ar trebui schimbat în legislație. Avem un dialog permanent pe subiectul ăsta.

Mai mult decât atât, mai ales când vorbim de deșeuri, nu ne-am orientat izolat pe o unitate, ne-am orientat pe fenomen în sine și ne-am concentrat pe trasabilitatea deşeurilor. De unde a venit, ce se întâmplă cu el pe durata transportului, dacă a ajuns tot ceea ce a plecat, dacă a ajuns întreaga cantitatea la destinatar, ce face destinatarul cu el și dacă poate să facă ceea ce declară că face. Dacă vorbim de textile, în Hunedoara am identificat o societate care, dacă era să ne luăm după fluxul tehnologic raportat, putea gestiona cantitățile primite în 120 de ani. Ce spuneau ei că fac într-un an, se putea face, bazându-ne pe ce scrie în autorizație, în 120 de ani.

Acum o să facem mai mult decât atât. În toate aceste situații unde găsim neconcordanțe în autorizațiile de mediu, vom notifica agențiile şi vom impune operatorului să meargă să-și revizuiască autorizația de mediu.

ecologic: Credeţi că există o legătură între importurile de deşeuri şi arderile de deşeuri din jurul marilor oraşe?

Andrei Corlan: După cum ați observat Garda de Mediu are descinderi aproape săptămânale în aceste comunități care se ocupă cu lucrul ăsta. Mai mult decât atât, anul trecut am introdus în premieră o procedură nouă de confiscare a deșeurilor cu valoare materială, adică noi nu le luăm gunoiul, noi luăm ce-i doare, luăm cuprul, luăm aluminiul, dar luptăm şi cu efectele acestui fenomen.

Cauza principală este sursa de alimentare, de unde ajung la ei acele lucruri care ajung să fie încinerate. Și revenind la aceste bunuri second-hand, haideți să vorbim despre vehicule scoase din uz, hai să vorbim de anvelopele second-hand care ajung la noi în țară. Din 100 tone de anvelope doar 20 de tone sunt pretabile revânzării, 80 de tone în loc să fie reciclate, ajung să fie date acestor comunități care au cea mai rudimentară metodă de tratare a deșeurilor, adică incinerarea, le dau o foc pentru a recupera sârma din ele.

La vehiculele scoase din uz avem importatorii de mașini second-hand, mai ales din zona Angliei. Aduc mașina, scot de la mașină volanul, motorul, după care, în loc să recicleze respectiva mașină, o vând acestor comunități, care dau foc carcasei ca să dispară tapiţeria şi să rămână doar fierul.

Dar dacă noi închidem granițele pentru tot ce au alții de aruncat, aceste comunități nu vor mai fi alimentate. Ele sunt ultima ramură în lanțul trofic al al colectării, deţinerii şi valorificării ilegale a deşeurilor. Am fost personal la descinderile respective, oamenii aceia nu sunt oameni bogați, ei sunt mâna de lucru pentru niște oameni bogați. Mafie a deșeurilor mi se pare cam mult spus, dar, cu siguranță, există grupuri de interese care beneficiază de pe urma acestor comunităţi.

Anul trecut, de când am venit eu și până acum, Garda de Mediu a participat efectiv la punerea în executare a 34 de mandate de percheziție, participând ca suport tehnic la descinderile unităților de forță.

Cert este că facem progrese evidente pe subiectul acesta, numai că, așa cum am spus, dincolo de coerciție, contextul legislativ trebuie să ofere în primul rând facilități în încurajarea unei piețe legale de management al deșeurilor și, în al doilea rând, trebuie să închidă posibilitățile de a specula vulnerabilitățile din sistem.

Garda de Mediu, prin inspecția și controlul pe care îl face, intens, cu oameni puțini, dă lovituri constante acestui fenomen. Dar încă o dată o spun, lupta noastră este o luptă cu efectele, pentru că noi aplicăm legislația în domeniu, iar cauzele pot fi eliminate doar prin modificări legislative și prin adaptarea legislației la realitatea din teren.

ecologic: Toate aceste modificări legislative nu încalcă cumva unele regulamente europene?

Andrei Corlan: Trebuie să vă spun că eu sunt și reprezentantul României în conducerea Agenţiei Europene de Mediu. Povesteam despre aceste modificări ale noastre cu ROAFM-ul meu și acelaşi lucru m-a întrebat o colegă de la Comisia Europeană. Răspunsul meu a fost că nu încălcăm niciun regulament.

Pentru că noi nu interzicem intrarea deșeurilor în țară, numai că reglementăm modul în care intră aceste deşeuri, pentru că avem o problemă națională reală. Dacă noi nu am fi avut problema aceasta, dacă nu am fi fost la 12% reciclare, nu ar fi fost nevoie nici de aceste modificări legislative.

Nici SGR-ul n-ar fi fost necesar, dacă ne-am fi atins țintele de reciclare și probabil multe lucruri nu ar fi fost necesare, dar trebuie să recunoaștem că avem această problemă, să o spunem cu sinceritate, pentru că ea nu poate fi rezolvată decât dacă recunoști că există. 

Trebuie să recunoaștem că în România sunt probleme cu managementul deşeurilor și trebuie ca statul român, prin toate instituțiile cu atribuții, să abordeze aceste probleme. Noi, Garda de Mediu ne facem treaba și nu pot decât să mulțumesc Ministerului Mediului că prin cei 150 de noi comisari ne ajută să ne facem treaba și mai bine.•